miercuri, 21 noiembrie 2012

Perfectiune

             Timmy este in ora de franceza. Profesoara intra: "Comment ca va?", Timmy da din umeri.
Si de aici nu mai stiu sa spun in franceaza ce l-a intrebat profesoara pe Timmy dupa. Profa l-a intrebat ce a patit. Timmy ii raspunde mai mult in gluma, nu in bataie de joc, si in romana (Bine, poate e intr-un fel bataie de joc): "Lumea nu e perfecta." Timmy a dat din umeri pentru ca asta este starea lui generala, in aproape orice zi. Timmy e prea "chilled". Defapt pe Timmy nu il supara nimic, poate doar voia sa mearga acasa mai repede.
             "Lumea nu e perfecta." "Ai vrea sa fie?", intreaba profesoara, in romana, deci chiar parea interesata de afirmatie. "Nu, o lume perfecta nu ar fi....perfecta deoarece este perfecta iar o viata perfecta este imperfecta pentru ca viata, ca si lumea, pentru a fi perfecte, trebuie sa fie imperfecte.Apoi o viata perfecta ar fi monotona, deci ar fi imperfecta. E un paradox." Timmy ranjea in sinea lui si mai avea putin si departa buzele la o distanta nesigura si fizic. "Deci vrei o lume perfecta sau imperfecta?" "O sa ma gandesc la asta."
              Timmy s-a gandit si tot zambea cand se gandea la ce chestii a putut sa spuna. S-a gandit pana sa si scrie pe blog despre intamplarea asta, ca si asa a trecut mai mult de o saptamana de cand n-a mai scris (ce ciudat, mai cunosc eu pe unu care n-a mai postat de mult). Timmy era impresionat de faptul ca profesoara chiar i-a tinut hangul, chiar si putin, dar el nu se mira. Se gandea, pentru ca umbla pe 9gag :"Faith in humanity, restored." Dar a schimbat un pic: "Faith in school, somehow restored." Eroul nostru se gandea ca exista doua feluri de profesori. Care iti plac si care nu. Si cei care iti plac se impart in doua feluri: cei care te atrag sa inveti materia pe care o predau sau cei seriosi pe care ii respecti pentru felul in care predau sau pur si simplu pentru ca intelegi. Si se gandea Timmy ca se mai impart profesorii dupa multe clasificari, dar daca toti ar fi din categoria celor pe care ii placi, mai ales din cei care te atrag, scoala i-ar parea cu totul altceva. Ar vedea scoala ca un altfel de loc si crede ca ar merge cu drag la scoala chiar si daca ar fi o cociaba darapanata si s-ar ruga numai sa nu-i cada in cap.
              Si eu gandesc ca Timmy. Stiu sigur ca suntem doi care gandesc la fel: eu si ego-ul meu...aa...asta...Timmy. Si cred ca si Timmy-ul lui Stefan  crede la fel. Stai linistit Stefan, cred ca de acum o sa-l numesc pe Timmy-ul meu....Bobby. Da, Bobby merge.
              Uite ca am reusit sa scot ceva destul de lung dintr-o idee cu care nu stiam unde sa ajung.

Imi cer scuze ca nu am mai scris demult. Lene+ oboseala+teme+lene=nimic.

Salut!
P.S: Inca nu stiu daca vreau sa traiesc intr-o lume perfecta sau imperfecta.

luni, 5 noiembrie 2012

Destiny is a Bitch

            Aceasta poveste este despre un baiat pe nume Timmy, care era un pusti normal de clasa a IX-a.
            Intr-o zi Timmy s-a intalnit cu niste foste colege de ale lui, si cum nu se mai vazusera de mult s-au gandit sa mai zica ce au mai facut. Nu se stie cum dar se ajunge la subiectul: religie. Timmy nu era nici pe departe un baiat foarte religios, si a spus ca este cu tot sufletul alatruri de ceea ce reprezinta aceasta religie (Hristos), dar ca nu e de acord cu biserica care face profit de pe urma credinciosilor, el a numit asta "cersit cu stil". Din pacate a fost auzit, de catre o alta fata din metrou, aceasta, desi nu il cunostea, s-a decis sa ii spuna urmatoarele:

           -Daca crezi asta esti cel mai mare dobitoc.
     
           Timmy, luat prin surprindere nu a stiut ce sa zica... Nici macar nu se adresase ei, s-a decis sa o ignore, ca doar nu o sa se mai vada nici o data in viata lui cu ea, corect? Adica e metroul din Bucuresti, duce enspe mii de oameni in fiecare zi. Timmy si-a luat ramas bun de la fostele lui colege care si ele erau oripilate de prostia individei, mai ales fiindca Timmy isi spusese doar o amarata de parere, nu il ura pe Iisus, desi nu era ateist, prefera sa stea deoparte ca ateu.

            Drumul era linistit, dar Timmy nu si-o putea scoate din cap pe individa, dar si asa nu aveau sa se mai intalneasca, corect? Adica care sunt sansele? Mergand el asa nu isi putu crede ochilor, individa era fix in fata lui, insotita si de un prieten de data asta, asa ca se hotari sa ramana in spate. Timmy se injura singur, zicandu-si cat de prost a fost, macar de nu s-ar fi intalnit, macar de ar fi plecat cu 5 minute mai inainte, sau sa fi luat trenul care plecase in timp ce astepta una dintre colege, ar fi putut evita absolut tot. Se gandea ca avea o presimtire ca ceva va merge prost in ziua respectiva. Nu ii venea sa creada. Ii ingheta sangele in vene cand individa se uita in spate si il recunoscu. Timmy trase o injuratura in sinea sa, iar urmatoarele cuvinte il lovira ca un pumn in plex, asa ca baga viteza sa ii depaseasca:

           -Mai zici despre religie? Idiotule, viata ta sper sa fie intunecata ca metroul.

           Timmy nu-si mai putu tine nervii in frau, intrecuse masura atunci cand il injura de mama si se decise sa ii raspunda:

          -Decat sa ma duc impreuna cu oameni ca voi in rai, mai bine m-ai trimite de pe acum in iad.

           Nu se stie ce, dar ceva o enerva atat de tare pe individa ca se repede si din spate il pocni pe Timmy cu palmele peste umar, incepand sa il injure si mai tare ca inaine, Timmy se intoarce gata sa riposteze, prietenul individei incearca sa o tina, Timmy se decise sa nu o pocneasca, desi se gandi ca ar fi usor sa le dea cativa pumni astora 2. Drept rasplata pentru fapta cea buna isi primi un scuipat de la individa. Timmy se decise sa isi continuie drumul, dandu-i dracului pe amandoi. Mergand, in spate tot o auzea pe tipa spunand ca zic numai prostii si ar trebui sa fiu pedepsit, Timmy era sigur ca Iisus ar fi fost mandru ca l-a luat la bataie.

        Timmy nu se mai opri in parc, desi avea timp, merse direct in liceu, si astepta sa inceapa ora. Le povesti catorva dintre prietenii lui ce s-a intamplat, acestia erau uimiti de penibilul situatiei si de prostia individei.

         Pe la ora de sport Timmy auzi o voce feminina ce ii striga:

         -Esti ateu?

          Timmy a ramas mut de uimire, o ignora, refuza sa creada ce se intampla, creierul lui pur si simplu bloca informatia. El isi vazu de treaba, pana cand a re-vazut-o pe individa. Timmy era in pragul de a-si trage un glont in cap de ar avea unul. Deci tipa aia care sarise sa il bata invata la acelas liceu (vorba vine ca invata).

          Timmy nu mai fusese asa frustrat in viata lui, nu avea nici un sens, era un hazard imputit, parca a fost facut special sa cada in plasa, atatea decizii ce ar fi putut schimba totul. Nu se putea, trebuia sa fie un vis, trebuia, dar nu era! Nu era un vis!

           Timmy, in drum spre casa se uitase peste tot, numai sa nu o mai vada. "Asta e tipule, ai reusit sa innebunesti" isi zise Timmy. Ajuns acasa, Timmy s-a decis sa scrie despre intamplarea asta pe blog, amintindu-si de una dintre replicile din Crysis 2, auzita chiar in dimineata respectiva: "Destiny is a bitch"!


                                                                                                    ymmiT tnus uE

sâmbătă, 3 noiembrie 2012

Facebook

              Deci am asteptat weekend-ul pentru postarea asta, pentru ca am prea multe de spus si presimt ca o sa fie mai lunga decat de obicei. (Am inceput cu deci...e grav)
              Si despre ce pot sa scriu eu oare asa de mult? Logic, feisbuc. Nu ma deranjeaza oamenii care pun poze, oameni care share-uiesc chestii inteligente, sau macar cu sens. Dar ma deranjeaza chestii ca astea (thx 9gag) :



             Adica nu poti sa spui pur si simplu "te iubesc" sau alte chestii din astea, trebuie sa lasi omul sa inteleaga ce vrea (ce poate), cu speranta sa prinda mesajul pe care vrei sa-l transmiti dintre niste randuri scrise de un om cu parkinson. (adica nu inteleg din ce alt motiv ar fi scris asa mizerabil)                                              Facebook-ul era facut ca sa arate ce fel de om este cel cu care socializezi: sa gasiti pasiuni comune, puncte de vedere, experiente. Acum cred ca arata numai cat de prosti pot unii sa fie.
           
            Ma enerveaza oamenii care pun poze stupide. Nici nu ma gandesc la duck-face. Fiecare isi reprezinta rasa din care face parte. Si totusi, sa te vad cum tii doua degete ridicate, sa-ti arati ce inel/bratara mai ai la mana, parca zici "uite ce am eu si tu nu ai" , sa faci o fata din aia de bitch (alt cuvant mai potrivit nu am gasit), crezand ca pari mai important/a, *deschide facebook sa mai gaseasca ceva de care sa-si bata joc*, sa iti umfli obrajii si sa te strambi ca un om cu probleme. Pardon, defapt chiar ai unele probleme. Sa faci poze in care sa nu te uiti la camera, sa iti faci poza de sus in jos, sau invers, niciodata din fata, poza sa nu fie "facuta perpendicular pe mutra", trebuie sa capturezi partea care insufla cel mai mult mister. Daca ii mai pui si o sepie si incerci sa scrii ceva inteligent si cu talc, esti cel mai tare. Sa nu mai spun sa pui numele unei personalitati si creste numarul de like-uri considerabil.  Uite cam asa:


           Aveti "swag"? Stiti ce inseamna? Swag insemna candva "Secretly We Are Gay"....si e grav daca fetele au "swag" Eu unul as zice nu mersi. Ascult "Shoot to thrill", ziceti mersi ca nu imi stati in fata acum.  De ce folositi cuvinte al caror sens nu il stiti nici macar partial? Nu e "cool". Mie-mi arata doar ca sunteti prosti.
           Eu nu inteleg cine le da like. Adica in afara de ei si de aia ca ei, ca doar "cine se aseamana se aduna".
Attention whore. Si partea cea mai "tare" e ca exista si attention whore de parte masculina.
           Nu stiu de ce mai am facebook. Nu stiu de ce am persoane ca astea la prieteni. (Se simte cineva, daca citeste, bine. Eu nu pierd prea mult.) Adica poate asa am si eu mai multi prieteni. Nu de alta, mai dau un share pentru blog. In rest mai tin facebook-ul ca sa vorbesc cu colegii mei cei noi, sau sa vad "ce mai merge pe" (what's going on). Si slava Domnului ca nu sunt asa ca specimenele mai sus discutate. Da, si le multumesc.

          Mai gasesc chestii de genul asta:



          De ce naiba inventati rahaturi din astea? De ce naiba le share-uiti? Adica stiu ca ar trebui sa aibe un mesaj DAR care e mesajul? Ce naiba vrei sa spui prin asta? Ar fi fost ceva DACA chestia asta chiar s-ar fi intamplat. Dar NU s-a intamplat. Chestiile astea sunt degeaba!!!              Imi scot ochii acum...

         Ma enerveaza astia care pun/share-uiesc poze de genul asta:




             Sa nu mai zic din nou de sepie si de scris, acum ma intereseaza ce scrie. Parca vrei sa ii pui pe toti pe ganduri: "Oare pe mine ma vrea? Ce frumos..." Nu se intampla asta my friend. La fel cu pozele cu mesaje despre viata. Tine-le pentru tine. Nimeni nu acumuleaza experienta de pe urma altuia, nu mai vorbesc despre facebook. Sa spun mai simplu: Sunt inutile.
             Eu nu inteleg cum pot unii sa-si piarda tot timpul pe facebook, numai ca sa gaseasca poze d-astea si nu trec 5 minute pana sa nu share-uiasca inca una.

            Sa mai vorbesc de poze ca astea?


            Uite acuma Dumnezeu ti-a rezervat un loc in Rai pentru ca ai dat like si share. Si a salvat si viata unui copil african. Nu mai vreau sa zic nimic. Pur si simplu is bat joc.

            Asa se cerseste pentru like-uri. Si eu am cersit like-uri, dar pentru blog, ca sa nu muncesc degeaba, si inca cersesc. Dar are un rost.

            Si ma opresc prin a-mi bate joc de persoanele care posteaza statusuri prin care fac aluzii. Inseamna ca nu ai muschi in cur sa ii spui omului in fata ce ai de spus. Prefer sa-mi spui ce ai de zis in cel mai crud mod posibil, dar fata in fata, nu sa postezi un status de rahat ca sa atragi atentia multora si sa speri ca mesajul ajunge la mine, dupa asteptandu-te sa-l inteleg, si dupa sa-mi pese.

             Si ca sa termin pe o nota ironica (Thank you 9gag again) :


                O, si am gasit si ceva haios pe facebook:




Weekend placut!















joi, 1 noiembrie 2012

Petre Tutea

UPDATE: Multumesc lui Dragos pentru citatul original (o parte, ca e prea lung, dar sa va convingeti ca, vorba lui "this shit is retarded")

"Un sfânt poate fi şi analfabet, dar e superior unui geniu, fiindcă ideea de sfinţenie e legată de ideea de minune. Un sfânt poate face o minune. Geniul face isprăvi, nu minuni. Lumea, acum e ancorată în cultul genialităţii ca slăvire a progresului în afară. Atât. Or, cu cât suntem mai avansaţi, mecanic şi material, cu atât suntem mai departe de esenţa reală a lumii, de sfinţenie."

 

O noua postare despre ora de relige: Bun, deci ne-a dat o tema (WTF tema la religie) in care puradelul filozof Petre Tutea zicea ca cu cat suntem mai avansati cu atat suntem mai departe de Dumnezeu!

                                                              Un moment de reculegere...





          In the first place noi nu mai credem in Dumnezeu deoarece totul poate fi explicat stiintific (unii dintre atei), alti atei nu au credinta fiindca FUCKIN biserica este o comunitate FUCKIN lacoma care nu prea mai are legatura cu Dumnezeu. Si altii just want to watch the world burn, but that's not the fuckin point I want to make.

        Civilizatia noastra e cladita pe genii (el a spus ca geniile aduc ispita, nu mantuire, si ca sunt mai prejos ca sfintii and as a genius i feel offended) ca daca nu erau generatii peste generatii de genii, altfel acuma erati in pestera. Fetelor nu mai aveati nici un orgasm la vederea unui iPhone, because guess what? Nu FUCKIN EXISTA. Si Mister Petre Tutea, tu ai mai putea zice asta fara ajutorul geniilor? Ca altfel ai fi fuckin handicapat mintal, care ar incerca sa se prinda cum sa scape de gheparzii care il urmaresc...

       Dar da, nu va exista niciodata recunostinta fata de genii din partea bisericii, fiindca biserica e medievala, da-o in puii ei, ea inca crede ca ce fac savantii e magie neagra si isi baga Pla necuratul si o sa se fte tot Pamantul (cum ziceau despre CERN).

       "If you could reason with religious people, there would be no religious people"
                                                    (Hugh Laurie in House MD)